O restaurasem.
Începusem să îi învăț pe copiii din centru să coasă.
Și, pentru prima dată după mulți ani, am simțit că tot ce construisem în viață rămânea acolo unde trebuia:
Nu în mâinile celor care voiau să profite de mine.
Ci în inimile celor care știau să spună un simplu „mulțumesc”.
Această lucrare este inspirată din evenimente și persoane reale, însă a fost ficționalizată în scopuri creative. Numele, personajele și detaliile au fost schimbate pentru a proteja intimitatea și pentru a îmbunătăți narațiunea. Orice asemănare cu persoane reale, în viață sau decedate, sau cu evenimente reale este pur întâmplătoare și nu este intenționată de către autor.
Autorul și editorul nu își asumă responsabilitatea pentru exactitatea evenimentelor sau pentru modul în care sunt portretizate personajele și nu sunt răspunzători pentru eventuale interpretări greșite. Această poveste este oferită „ca atare”, iar orice opinii exprimate aparțin personajelor și nu reflectă punctele de vedere ale autorului sau ale editorului.
